Histeroscopia este o metoda de investigare a cavitatii uterine prin utilizarea unui sistem optic introdus prin canalul cervical.

Cavitatea uterina, accesata cu usurinta dinspre exterior prin canalul cervical, este de fapt o cavitate virtuala de circa 10-16 cm2.  La suprafata, este alcatuita din mucus, material endometrial exfoliant si pereti ce sangereaza usor.

Daca constructia unor tije telescopice subtiri a usurat introducerea lor prin canalul cervical, dificultati mai mari au aparut la obtinerea dilatatiei adecvate a cavitatii uterine prin indepartarea optica a peretilor uterini,  resturilor celulare si a sangelui.

In 1970 Edstrôm e Fernstôm, injectand un lichid cu alta vascozitate, dextran, au obtinut o dilatare a cavitatii uterine mai buna, fara scurgerea solutiei prin trompele uterine. Dextranul permite de asemenea o vizualizare clara si uniforma, avand in vedere densitatea diversa, dar numai daca nu se amesteca cu sangele.

In 1971 Lindeman, a perfectionat echipamentul permitand dilatarea cavitatii uterine cu CO2 fara pericole de embolie si fara pierderea excesiva a gazului prin trompele uterine.

Histeroinsuflatorul permite o viteza constanta a debitului de 30 ml./minut cu o precizie maxima de 90 mm. Hg.

Prin urmare, incepand cu anul 1970, histeroscopia a intrat in randul metodelor de diagnosticare obisnuite, ca metoda de vizualizare macroscopica a cavitatii uterine.

In 1980, a fost pus la punct un nou sistem  endoscopic, colpo-micro-histeroscopia lui Hamou, instrument care, nu numai ca permite introducea prin canalul cervical fara dilatere preventiva (diametru optic de 4-5 mm.), dar permite si redimensionarea  imaginii de 4 ori (X1, X30, X60, X150), obtinandu-se 4 pozitii diverse la nivel  ocular.

In schemele 1 si 2 descriem timpii de executie ai histeroscopiei precum si diversele caracteristici ale macro si micro histeroscopiei.

Schema 1

TIMPII DE EXECUTIE AI HISTEROSCOPIEI

1)      Dezinfectia organelor genital externe si interne

2)      Prinderea colului uterin cu pensa de col Hegar

3)      Anestezie paracervicala sau generala

4)      Studierea directiei si lungimii cavitatii uterine

5)       Dilatarea canalului cervical pana la nr. 6-7 din seria lui Hegar. Dilatatoarele trebuie introduse foarte delicat pentru evitarea sangerarii dar nu mai mult de 3-4 cm. pentru a nu rani endometrul

6)       Introducerea telescopului optic pana la orificiul uterin intern

7)      Dilaterea cavitatii uterine (cu CO2 sau cu dextran)

8)      Introducerea completa a telescopului optic in cavitatea uterina

 

Schema 2

CARACTERISTICILE MACRO SI MICRO HISTEROSCOPIEI

Caracteristici

Macro-histeroscopia

Micro-histeroscopia

Diametru histeroscopic

6-8 mm.

4-5 mm.

Dilatarea canalului cervical

Da

Nu

Anestezie

Bloc paracervical sau anestezie generala

Nu

Mijloc de dilatare a cavitatii uterine

CO2 sau dextran

CO2

Marire

X1

X 1, X 30, X 60,X 150

 

Metoda de observare

 

            Examenul histeroscopic incepe in apropierea orificiului uterin extern si dupa vizualizarea canalului (Fig. 1) observarea peretilor uterini se face de la baza spre inaltime.

In cazul in care examenul se face invers, incercandu-se vizualizarea fundului uterin prima data, se pot intalni dificultati datorate mai ales sangerarii produse la contactul dintre telescopul optic si endometru. Aceste sangerari pot impiedica observarea unor arii patologice in sectiunile bazei peretilor uterine.

Cea mai buna perioada de efectuare a examenului este perioada post-menstruala, deoarece endometrul este mai putin fragil si sangeros.

Fig. 1

METODA DE OBSERVARE

In perioada post-menstruala cavitatea uterina se dilata mult mai usor. Cu ajutorul unei bune distensii a peretilor uterini este posibila obtinerea, intr-un singur camp vizual, avand telescopul optic inca la nivelul orificiului uterin intern, a intreg continutuluiuterin pana in spate si pana la trompele uterine (fig. 2 si 3). Acest lucru este fundamental pentru a determina cu precizie localizarea si volumul eventualelor leziuni existente. Numai dupa se pot observa de aproape ariile patologice gasite.

 

 

Fig. 2 si 3

METODA DE OBSERVARE2

          Astfel, histeroscopia e o metoda endoscopica rapida si precisa pentru un diagnostic exact al patologiei endocavitare uterine.

In schemele 3, 4, 5 rezumam indicatiile, contraindicatiile si complicatiile referitoare la diagnosticarea patologiei uterine intracavitare.

            Schema 3

INDICATIILE HISTEROSCOPIEI IN DIAGNOSTICAREA STERILITATII

Indicatii

Evaluare

Sangerari – polipi pe canal ( fig. 4)

– polipi endometriali (fig. 5)

– mioame submucoase (fig. 6)

– endometrita cronica

– atrofie endometriala

– hiperplazie endometriala

– hemoragie disfunctionala

 

Control post-operator –   sinechie post-chiuretaj (fig. 7)

– cicatrici anormale dupa miomectomie si metroplastie

 

CONTROLUL HISTEROGRAFIEI PATOLOGICA

Malformatii uterine – dimensiunile septului

– conformatia cavitatii uterine

 

Neregularitatea marginilor uterine – hiperplazie partiala

– polipoza

– Tbc endometrial

– adenomioza

– sinechie post-traumatica

– endometru normal poli-ovulariu

 

Defecte de umplere – mioame submucoase

– bule de aer

 

Injectarea intravasculara a substantei de contrast – hiperplazie partial

– adenomioza

– endometrita cronica

 

Sterilitate de etiologie uterina – mioame submucoase

– polipi endometriali para-tubari(fig. 8)

– sinechie uterina

 

 

Fig. 4,5 si 6

POLIPI SI MIOAME

 

Fig. 7 si 8

 

SINECHIE SI POLIPI

 

Schema 4

CONTRAINDICATII

1)      Inflamarea acuta a aparatului cervical: vaginita cervicala, endometrite, anexite

2)      Suspiciune de sarcina in primul trimestru.

 

Schema 5

COMPLICATII

1)      Laceratii cervical in timpul dilatarii canalului cervical (nulipare cu hipoplazie si stenoza cervicala)

2)      Perforarea peretilor uterini (hipoplazie, unghi de flexie marcat intre corp si col)

3)      Inducerea unei hemoragii profunde

4)      Boala inflamatorie pelvina

For emergency cases        1-800-700-6200